Ca si fotograf, artist, creator, om, uneori simti nevoia de a fi apreciat.
Lucram, invatam si mereu tindem sa ne dezvoltam abilitatile pentru a ajunge cat mai sus. Un premiu, un editorial, o carte, o expozitie sau pur si simplu un gand bun din partea unui client multumit, sunt doar cateva dintre lucrurile spre care orice fotograf tinde si care il motiveaza sa isi duca muca mai departe.
In lume activa si dinamica ce ne inconjoara azi, cu totii suntem manati de acest fior fals si irelevant al like-urilor, clik-urilor si al vizualizarilor (si spun asta fara sa blamez in vre-un fel retelele de socializare). Creierul nostru pur si simplu ravneste dupa apreciere si se agata de orice farama a ei. Si cand aprecierea nu vine ne simtitm neputinciosi, rascoliti si uneori in agonie. De cele mai multe ori asta trebuie sa duca la AMBITIE si dorinta de a face mai bine si mai mult si nu la disperare si ganduri negre. Si nu neaparat pentru acel graunte mic sau mare de apreciere ci pentru ca asa functionam noi: omul INVATA MEREU parca in fuga lui nebuna de a atinge perfectiunea pe care a pierdut-o odata.
Invatati mereu. Invatati insa sa aveti RABDARE si intelegere si CU VOI insiva, chiar si atunci cand aprecierile nu vin.
Iar atunci cand vin, (pentru ca daca perseverati ele vor veni), fiti pregatiti sa le intampinati cu calm, seninatate, detasare si multa modestie.
Multumesc ca ati citit pana aici.
P.S. puneti mana pe telefon si incurajati azi un prieten. Artist ori ba :).
